*Probleme de postare a comentariilor

Am remarcat, bineinteles cu ajutorul vostru, ca sistemul are ceva probleme la postarea comentariilor. Din pacate nu este din vina mea sau a setarilor facute de mine, este din vina celor care administreaza intreg domeniul blogspot, pur si simplu sistemul nu genereaza codul de securitate capcha ce trebuie tastat de voi pentru validarea comentariului respectiv. Sugerez apasarea butonului "previzualizare" de cateva ori inainte de postare, si totodata imi cer scuze pentru acest inconvenient.

duminică, 14 noiembrie 2010

Tara de cacat


TARA DE CACAT P.4 – 23.08.2012 - nu ma pot abtine...

Ca Romania e o tara de cacat, s-a lamurit mai jos si de asemenea in destule dintre comment-uri, ce ma uimeste insa, este totusi adancimea cacatului in care se desfasoara totul in aceasta tara, pe zi ce trece am senzatia ca ea pluteste deasupra Gropii Marianelor dar nu in apa sarata a Pacificului, ci deasupra unei haznale uriase cam cu aceeasi adancime. Intre timp am mai aflat cateva lucruri, si anume: ca 7.4 milioane de votanti pot fi pisati in cap de 6 scarbe imputite, fosti turnatori cu robe visinii care n-au judecat o speta in viata lor, ca desi numarul locuitorilor tarii scade de la an la an pentru ca tot mai multi isi iau lumea in cap, numarul votantilor de fapt tot creste, ca boicotul unui scrutin a devenit perfect legal chiar si la nivel prezidential, ca un premier al unei tari care se vrea europeana, poate chiar recomanda boicotul in tara noastra, deci ca rezultatele referendumurilor sunt strict facultative si ca noua securitate ne asculta telefoanele in draci. Da, la noi nu se intampla nimic cum trebuie sa se intample, nici cu autostrazile, nici cu votul si vointa populara, democratii sunt cei mai de cacat, urmati indeaproape de liberali si socialisti, asteptam si niste neopopulari care sigur ii vor pupa in cur pe democrati, dar in timp ce ei isi vor linge fundurile intre ei sau isi vor trage adanc la geoale, cei de la putere se vor caca in capul nostru mereu, unii ostentativ, altii cu niste scuze de rigoare. Astept cu mare interes ca dintre cei 18 milioane aflati pe listele electorale sa se afirme un lunetist profesionist constiincios, indragostit de meseria lui, care sa auda vocea Domnului soptindu-i in ureche inainte de culcare, cine ar trebui izbavit a doua zi, probabil ca ar fii ocupat cu anii saracul om. Cum ar arata un "Boondock Saints" cu scenariu romanesc?

TARA DE CACAT P.3 – 02.12.2010
Ce-am vazut in marea noastra zi nationala? Am vazut cum premierul taie panglici la sosele nefinalizate, am mai vazut cum acelasi premier i-a ciordit miseleste onorul militar senatorului sef, am vazut cum o gramada de „oameni de succes” agramati ne indemnau sa ramanem aici chiar daca nu-i asa bine si ca noi toti suntem de fapt, responsabili cu schimbarea in bine a Romaniei, dar nici unul n-a zis cum, am vazut cum se calcau oamenii in picioare pentru o bucata de carnat si 10 boabe de fasole, ca deh, asa-i traditia p-aici si am mai vazut o tara blocata din cauza vremii, ma rog, asta n-ar trebui sa mai mire pe nimeni, pentru ca se intampla in fiecare an. Si cu asta, am terminat cu profundele sentimente despre tara mea natala, data viitoare cand voi mai fi dezamagit, ori ma sui in primul avion, ori infintez un blog direct pe aceasta tema .

TARA DE CACAT P.2 - update 24:11:2010Zilele trecute am fost apostrofat offline cu o oarecare violenta de un... sa-i spun cunoscut, cum c-as fi gunoiul pamantului pentru ca am avut nesimtirea de a-mi denigra propria tara dupa numai cateva zile de stat in strainatate. Ei bine, cele cateva zile s-au dovedit a fi aproape 3 luni in SUA, la care as mai adauga in ultimii 5 ani, o luna si jumatate in Emiratele Arabe Unite, o luna in Turcia, si cate o saptamana in Grecia si Cehia. Deci in ultimii 5 ani am reusit sa traiesc in afara tarii aproape 6 luni, putin pentru pretentiile mele, dar suficient pentru a-mi da seama ca in toate aceste locuri este mult mai bine ca la noi. Dar asta-i viata, nu-ti poti pastra toti potentialii prieteni, asa ca pentru urmatorii care au un mesaj similar, am facut selectia de poze de mai sus, care sa le aminteasca sau daca sunt mai fragezi in varsta macar sa le sugereze prin ce trece acest popor de aproape un secol. Nici un moment n-am denigrat frumusetea unor peisaje cum s-ar putea sa nu existe nicaieri, dar nu mai am rabdarea sa conduc o zi pana la ele, nu ma de plang faptul ca n-am castigat bine, dar nu mai pot suporta sa lucrez cu niste sefi sau patroni mult mai prosti decat mine, in conditiile in care recunosc totusi ca nici eu nu-s vreun geniu, ma plang in principal de faptul ca aceasta tara este condusa de niste tampiti, care ne-au invrajbit si prostit in asa masura incat am fi in stare sa ne luam gatul pentru un loc de parcare, atat de cretini incat au lasat Bulgaria sa ne-o ia inainte, de 20 de ani parca fac concurs de idiotenie, care sa ne saraceasca, sau care sa-si traga cele mai banoase contracte, care sa incite populatia mai mult si mai nou, care sa ne indatoreze pe cat mai multe generatii. Deci, nu mai pot si nu mai vreau sa fiu condus de tampiti, de asta-i pentru mine Romania o tara de cacat.
TARA DE CACAT -P.1
La aceste cuvinte, ti se raspunde deseori "tara e superba, pacat ca-i locuita". Partial adevarat, de fapt oamenii dau valoare tarii lor, prin ceea ce fac, ceea ce reprezinta in societate si contributia fata de aceasta, prin relatiile dintre ei, prin respectul fata de lege. O tara nu poate fi superba, atata timp cat este locuita de niste barbari. Dupa numai doua saptamani de la intoarcerea in tara, ma simt deja sufocat de atituidinea si grimasele stresate ale oamenilor, de ceea ce vad la tv, de praful care se aseaza de un deget pe mobila in numai cateva zile, de vecinul de deasupra care parca are o herghelie de cai in apartament, de alti vecini care folosesc rotopercutoarele exact in orele de odihna, de handicapatii care ineaca un cartier intreg in fum doar ca sa arda niste frunze, de imbecilii din trafic cu abtibilduri pe care scrie „bebe on board” care conduc de parca sunt in cautare de sinucidere, si pentru ei, si pentru familiile lor, de nesimtitii care-mi ridica stergatoarele, ce au impresia ca au fost fatati de mamicile lor cu tot cu loc de parcare, de tiganii care cersesc cu copii in brate in tramvaie, iar cand se plictisesc sau nu-si fac planul, buzunaresc pensionarii, de japca si nesimtirea prezente la fiecare pas. Cum si-o fi pierdut natia asta respectul fata de oricine si orice, chiar si cel de sine? Foarte simplu, a capatat deprinderile tampitilor de care este condusa de atat de multe zeci de ani. Cat de complicat o fi ca primar sa reabilitezi strazile unei capitale intregi cand esti totodata si producator de borduri, sau cat de dificil o fi ca guvern sa introduci taxa auto cand esti si importator direct de autoturisme, sau cat de greu este sa ridici manuta printre atipiri cand esti intrebat daca esti de acord cu legea care-ti mareste salariul, cat de constructiv o fi ca presedinte sa stai toata ziua la scandal cu toti, in loc sa-i indrepti in directia corecta, sau cam ce nivel de inteligenta trebuie sa detii ca politician, cand ti se dicteaza prin sms ce trebuie sa spui intr-un talkshow politic? Este clar ca suntem condusi de cativa smecheri care si-au tras tara si care nu vor lua decizii in favoarea noastra niciodata, iar restul, adica prostimea, vor da din coate si musca in stanga si-n dreapta pe oricine le sta in calea prinderii unui oscior, deseori fara chiar sa fie nevoie, doar pentru ca atitudinea smenareasca ii face sa se simta bine. Suntem condusi de niste ignoranti pe care nu i-a intersat in 20 de ani macar sa stranga cainii de pe strazi, daramite sa faca autostrazi, spitale si scoli, iar sa ne creasca nivelul de trai nici atat. Dar asta este, suntem mai buni pentru ei saraci, bolnavi si prosti, pentru ca asa suntem prea ocupati sa alergam dupa painea de maine, decat sa mergem peste ei si sa-i scoatem de urechi afara. Sub sintagma „nu ne vindem tara”, as completa cu „ne-o dam noua gratis”, s-au nascut o gramada de averi de tip Top 300, multe dintre ele ramase necunoscute. Am ajuns la concluzia ca aceasta tara nu mai are nici o sansa, poate doar un soi de justitie imanenta care sa prabuseasca toata casa poporului peste camerele reunite ale parlamentului, dupa care o mana de fier care sa indrepte cu forta lucrurile, pentru ca oricum nu se mai poate cu vorba buna de multa vreme.
Imi este absolut insuportabil sa mai traiesc aici, mai ales dupa ce am vazut ce inseamna viata in alte locuri ale lumii. Nu am de ales decat sa-mi dedic pana la ultimul strop de energie ce mi-a mai ramas pentru a emigra din aceasta tara DE CACAT! De CA-CAAAAAT...

miercuri, 27 octombrie 2010

Paradoxuri americane, bilant si multumiri



Sa incep cu paradoxurile:
- ai voie sa tragi cu pusca la orice varsta, la 16 ani ai voie sa conduci si sa faci copii, dar este ilegal sa pui gura pe alcool si pe tigare mai devreme de 21 de ani
- fotbalul american (Football) se joaca cu mana in proportie de 98% din timpul efectiv de joc
- la McDonalds esti indrumat sa fii ecologist si sa te usuci pe maini cu uscatorul electric, la TV se fac reclame la masini hibride si cu motoare mici si economice, dar toata lumea conduce masini pe benzina de la 2500 la 6000cmc
- desi in toate casele intra 220V, ei au decis sa mai puna un transformator si sa foloseasca doar 110V, de ce, nu m-a luminat nimeni
- majoritatea americanilor sunt sportivi si atletici, pe de alta parte cei obezi sunt obezi de crapa asfaltul sub ei, mitul americanilor obezi este doar un mit, cred ca greutatea medie a romanilor este cu mult peste cea a americanilor
- celebrele branduri Budweiser si Marlboro sunt o posirca nenorocita si respectiv o mahoarca pe langa cele mai ieftine produse similare romanesti, care ar putea fi categorisite de lux
- o casa modesta te poate costa (pe criza asta) 10-15.000USD, dar impozitul anual poate ajunge si la 5.000USD
- mama democratiei nu prea respecta proprietatea, daca nu-ti platesti impozitul anual in trei luni de la termenul limita, primaria iti scoate casa la licitatie si te trezesti in strada cat ai zice peste
- cand ai calcat stramb, toata lumea spune "That's the law", orice s-ar intampla tre' sa platesti, cand vine vorba de viteza legala, toti o incalca cu 10-15mph sperand ca nu vor fi prinsi
- poti conduce o cazatura de masina din care se scutura rugina fara sa-ti zica nimeni nimic, dar daca mergi cu TIR-ul fara lichid de spalat parbrizul, iti iei o amenda de nu te vezi
- oriunde te duci la buda, o gasesti jumate plina cu apa, iar cand tragi apa, se umple pana-n varf, dupa care se goleste de tot, apoi se umple iar pana la jumate


Bilant:
- timp de sedere: 11.08 - 28.10.2010
- orase vizitate: Indianapolis, Daytona, Myrthle Beach, Houston, Galveston, Los Angeles, Las Vegas, Tombstone, San Antonio, Chicago si alte 10-12 traversate
- masini conduse: Chevy Astro 4.3i, Toyota Camry 2.5se
- mile parcurse: ceva peste 10.000
- animale ucise: un sconcs s-a sinucis prin aruncare in fata masinii, un soricel a decis sa fie kamikaze in pachetul meu de biscuiti si foarte multe insecte imprastiate pe parbriz
- impresii: foarte bune, este o tara in care, daca ai drepturi de cetatean, te poti descurca mai bine ca oriunde
- regrete: am ratat la mustata un concert Nickelback, am fost la un pas de a ajunge la Key West prin Miami si faptul ca n-am reusit sa stau mai mult timp


Si in cele din urma tin neaparat sa ii multumesc lui Mr. G. pentru amabilitatea pe care a avut-o in demersul invitatiei si pentru faptul ca ne-a gazduit, precum si rudelor din Houston care ne-au indrumat catre cele mai importante puncte de atractie.



duminică, 17 octombrie 2010

Chicago

Bineinteles ca trebuia sa incep ziua cu niste nervi traditionali romanesti. Am ratat un "exit" pe autostrada 70W, GPS-ul s-a scarpinat in cap la o intersectie cu sens unic si uite-asa am ajuns in mijlocul unei manifestatii in centrul Indianapolisului, la care cred ca participa jumatate din populatia orasului. Dupa ce am pierdut o juma' de ora in acel balamuc, cu toti cei din jurul meu incredibil de calmi, parca m-am enervat si mai tare si am fost la un pas sa-ntorc si sa aman pe maine calatoria catre Chicago. Dar cu nevasta langa mine, m-am calmat destul de repede, la urma urmei, scopul era unul nobil, sa ajungem la Chicago in Sears Tower, cel mai inalt bloc din America. Si am ajuns chiar in parcarile de langa el, vanate constiincios pe Google Earth cu cateva zile in urma, numai ca a aparut o problema mare de roman cu buzunarele subtiate de atata plimbare prin America; parcarea cea mai ieftina, costa 10USD/ora. Si astfel am dat drumul celui de-al doilea cosmar al zilei; gasirea unui loc de parcare ceva mai ieftin, deoarece la gratuit nu spera nimeni. Esteeee mosuleeee, ieftinatura, dupa vro 20 de minute de invarteala, am gasit parcare cu 12USD/3ore, la nu mai mult de 10 minute de mers pe jos de Sears Tower. La Sears Tower, surpriza; Sears Tower nu se mai cheama Sears Tower deoarece a fost vandut, cica si rebrand-uit pe deasupra, noul nume este WILLIS TOWER. Sunt calm, de ce sa ma mai enervez? ...Poate pentru ca parking-ul la urmatorul obiectiv ce urma sa-l vizitam, era 24USD... sau poate pentru ca astia de la google au modificat toata interfata blogspot-ului si acum tre sa ma chinui de doua ori mai mult la o postare... Sunt calm!...

joi, 7 octombrie 2010

USA Rock's

...In orice oras prin care am trecut, am receptionat cel putin 2 posturi de radio cu tematica rock, semn ca acest gen muzical reprezinta ceva in tara asta. De la Within Temptation incoace, adica de vro 3-4 ani, n-am mai descoperit nici un "band" care sa ma dea pe spate, dar pe undele ultrascurte ale statelor, au aparut la un moment dat patru baietasi tare deosebiti. Poate ca ma fac de ras, este o trupa nascuta inca din 2006 si stiti toti de ea, dar pana sa ajung aici, eu n-am auzit nimic despre ei. Cu toate acestea, doresc sa va supun atentiei trupa "Three Days Grace" http://www.threedaysgrace.com/us/home

vineri, 24 septembrie 2010

Los Angeles

Inca de la momentul apropierii de celebra metropola, am fost intampinati de un parc de eoliene ce a tinut cam 10 mile, care parca ne intreba: "Sunteti suficient de puternici pentru a da piept cu mine, marele LA?". Pe jumatate am fost, in sensul in care am rezistat o saptamana unor aglomeratii cu n-am crezut ca pot exista, zeci si zeci de mile de trafic, in orele de varf, pe autostrazi de cate 5-6 benzi, cat vezi cu ochii masini si iar masini ce se deplaseaza incetisor catre casele proprietarilor lor, ce se afla la cateva zeci de mile de locurile lor de munca. Asa cum ne omoara pe noi lipsa strazilor, asa-i coplesesc pe ei distantele mari cumulate cu numarul enorm de masini. Nu imi imaginam un oras mai mare decat judetul Prahova unde fiecare locuitor este si proprietar de masina. Concluzionez cu usurinta ca n-as putea trai aici, chiar daca in putinul timp liber care mi-ar ramane, as fi absolut fericit, pentru ca nu te poti plictisi sub nici o forma. Poti face surf aproape oricand, exceptie facand cele 4-5 luni de iarna, tenis se joaca moca, la fel ca orice alt sport, sunt terenuri in fiecare parc, biciclistii urca in munti pe sosele asemanatoare Transfagarasanului si nu mai pun la socoteala o gramada de parcuri de distractii, parcuri acvatice si acvarii. Intr-o saptamana am ars peste 25 de galoane de benzina in vanatoarea a cinci plaje, a bulevardului Hollywood, a observatorului Griffith si a multor alte locuri, plus ca m-am dat intr-un roller-coaster cat blocul in care sta mama, am "cazut" de la 80 de metri inaltime si am demarat de la 0 la 130km/h in 2 secunde, toate astea int-o singura zi la "Knott's Berry Farm"... Ce-i drept, n-am prins nici un cutremur, da' nu-i timpul pierdut, plec abia maine...