Tot un mesaj catre Europa

Desi Europa se dovedeste a avea niste mari dopuri in urechi, inca din 2007, in ceea ce priveste si amarata noastra de dreptate, ma incapatanez si eu sa transmit cate un mesaj cat mai tintit.

Draga Anglie, da-mi si mie dreptul sa muncesc in tine,
ca doar taxele mele nu-ti pot aduce decat bine,
ai primit pana acum numai arabi si curvistine,
vreau sa fiu corect cu tine, iar tu mi-arati ca n-am cu cine.
Draga Olanda cu colt rosu si iarba ameteasca multa,
nu-s de vina ca-s mintit de ani de zile si nici tu ca esti sovineasca,
dar in Schengen meritam sa fim impreuna,
mai ales ca la Nadlac, florile sa nu ti se mai ofileasca.
Ghermanica fioroasa,
uiti ca erai la fel de comunista acu 20 de ani jumate,
faptul ca ai gasit la Nord de muls o vaca grasa,
te face sa fii mai in etate?
Bai unguri si tigani,
nu vreti voi sa fiti romani?
sa munciti si sa platiti,
taxe catre ai nostrii tampiti?
Vrem in Schengen, vrem la munca,
vrem o Europa scumpa
si tot vrem pe presedinte,
sa-l mai si putem demite!!!

Hai gata cu atata rima, ca deja am depasit norma pentru viata asta.

Iarba din sufrageria mea

Din cand in cand viata din jurul nostru isi arata fata in niste forme absolut uimitoare, la care nu te gandesti cu anii sau mai trist, poate niciodata. Desi convietuiesc cu planta de mai jos de mai bine de 10 ani de zile, pana acum nu mi-a trecut prin minte sa vad cam cu ce se ocupa ea in lipsa mea, vorba aia "Cand pisica nu-i acasa..."

...Nu s-ar mai fi scufundat Titanicul

In plina campanie electorala, nu ma pot abtine sa nu parafrazez cel mai mare ganditor roman al tuturor timpurilor: "Daca eram eu la volanul masinii de mai jos, sigur nu s-ar mai fi scufundat Titanicul"...

Arabi catolici, cetateni europeni...

 

   

 ...care se mai dau si mari Britishi, doar pentru ca i-au pus aia sa conduca pe partea stanga a drumului, in timp ce sunt de fapt, doar niste arabi combinati cu broscari si cu nord-africani. Inca de la momentul in care am aterizat si am vazut ca banda care aduce bagajele, arata identic cu cea de la Baneasa, plus faptul c-am asteptat un sfert de ora dupa ele, mi-au creat impresia ca ceva nu-i in regula cu astia. In timp ce autobuzul ce ne transporta catre hotel, am constatat ca drumurile sunt stramte si peticite in draci, deoarece mi-au zgaltait toti ficatii din mine cam o ora. A doua zi, alta noutate dezgustatoare, firele de inalta tensiune, nu sunt ingropate sau sunt atarnate de stalpi, cum e peste tot in Europa, nu frate, ele sunt agatate din casa in casa prin partea superioara a ultimului balcon. Cateva zile mai tarziu, in timp ce vizitam niste site-uri naturale de o frumusete si o splendoare greu de imaginat, am remarcat existenta pet-urilor, can-urilor si in general a gunoiului, mai ceva ca la Saftica dupa week-end-ul de 1 Mai. In trafic sunt nelipsite claxoanele, pustanii cu BMW-uri, scartielile de roti, subwoofer-ele date la maxim si trecutul pe rosu sub nasul politistului. Capacul l-a pus o simpla asteptare la autobuz care a durat "doar" doua ore, desi pe tabel scria ca vine unul la un sfert de ora.

Concluzie simpla: loc superb, pacat ca-i locuit, dar daca noi si bulgarii suntem cetateni europeni, e clar ca poate fi oricine. Daca erau si niscaiva cainii maidanezi, as fi jurat ca am avut un deja-vu cu Romania in mijlocul marii Mediterane. Cam asta-i Malta.

      

Bye Bye Pussy

 

I se spunea Pussy, o strigam Pussy, fara nici un fel de conotatie, doar pentru simplu fapt ca in limba engleza, Pussy inseamna pisica. A trecut saraca prin multe in viata ei, o nastere, un avort urmat de o tumoare ovariana uriasa, o vertebra fisurata, si acum ma intreb cum o fi reusit si din cand in cand cate o palma peste fund de la mine cand se mai scapa babeta prin coltul gresit. Cu toate acestea sper c-a fost un animalut fericit, avand in vedere ca ne-am cunoscut acum 21 de ani la Roxa, pe vremea cand alapta primul si singurul ei pui. Se pare ca nimeni nu stie exact varsta ei reala, dar am presupus ca daca in 1991 cand am luat-o, a avut pui, i-a facut macar la varsta de un an. Asa ca anul acesta se afla intr-al 23-lea an de viata. Probabil ca ea e dovada legendei care spune ca pisicile au 9 vieti. Bye Puss, somn usor si drum bun, o sa-mi fie dor de tine!

 

Reabilitarea nereabilitarii

Nici nu mai conteaza ca termenul de predare a lucrarii a fost 12.04, probabil ca va fi 12 sau mai mult al lunii mai, doar 33% peste, adica la un termen anuntat de 2 ani, predarea ar fi in al treilea. Ceea ce conteaza cu adevarat este ca de doua luni si jumatate ma trezesc la ora 7 a fiecarei dimineti, in niste zgomote de rotopercutoare, bocaneli, huruieli, tipete de muncitori si de sefi de muncitori la muncitori, de simt ca-mi vine sa ies pe schela si sa fac un curs intensiv de karate pe spinarea tuturor, pacat ca nu stiu karate. ...Si fiind treaz mai devreme decat ar trebui, ma intreb diverse lucruri: de ce eu sunt mai prost pentru ca mi-am pus tamplarie acum 10 ani pe cateva mii de euro, sunt cumva recompensat pentru asta, daca tot nu sunt recompensat cu nimic, vor urma muncitorii indicatiile mele, macar la pervazele de la apartamentul meu, sa-mi schimb porcariile astea de glafuri care au ruginit deja dupa prima ploaie, cum de si-a permis primarul sa puna un banner cat blocul cu numele sau pe el, a platit lucrarea ma-sa sau fiica-sa, dar bannerul cine l-a platit, n-ar fi fost mai bine si mai ieftin sa ma lase sa-mi fac singur izolarea cu niste deductibilitati, n-ar fi fost mai bun un pod la Razoare si unul la Moghioros sau un oras fara caini vagabonzi, ori poate ca m-ar fi ajutat mai mult o conducta de gaze de un tol pe casa scarii in care sa ma intep cu propria centrala termica si sa scap definitiv de RADET, oare Dorelul asta care se holbeaza mine in timp ce-mi sorb ciorba o avea ganduri curate, daca vrea sa ma hacuie pentru LCD-ul din sufragerie, care-o fi nesimtitul care s-a cacat ieri in ghena, talpa cerei perechi de adidasi sa i-o pun pe fata daca-l prind, ce-o fi putoarea aia care vine din subsol, de ce s-a ars motorul liftului, ce-au carat dobitocii astia cu el...?

Prieteni, daca aveti peretii de caramida sau BCA, grosi de macar 35cm, montati-va ferestre noi si refuzati delicat oferta statului, ca sa nu spun sa-l trimiteti inspre gaura care l-a format incepand cu reprezentantii sai cretinoizi, pentru ca nu merita sa va puneti acel sir de intrebari zi de zi, timp de 3, 4 sau mai multe luni si nici sa va dea desteptarea cand au chef, o mana de oameni cu clase mai putine decat trenul. Adevarata reabilitare nu va avea loc in timpul vietii noastre.

Dream Theater si Budapesta

10 ani s-au dovedit a fi totusi prea multi. Da, atat am asteptat pentru ca trupa mea de suflet, Dream Theater sa revina pe o scena romaneasca si asta in timp ce, la vecinii nostrii unguri vin cu siguranta o data pe an, exceptie facand anul trecut, cand au fost de doua ori. Da' asta-i viata, unii au prea mult, de nu li se mai umple salile, iar altii n-au deloc. Si ete asa, cu rabdarile pierdute, am luat atitudine, m-am suit in tren, pentru ca in masina n-am avut curaj din cauza zapezilor de 6 metri si m-am dus la concert frate. In tren este cam ca-ntr-o ghicitoare, nu stii cine pica langa tine, la intoarcere chiar am avut o surpriza uriasa cand am constatat ca nu sunt decat 7-8 persoane cu ten deschis in tot vagonul, restul apartinand unei etnii imputite si mizere, care asculta manele pe telefon, lasa puradeii sa se alerge prin vagon si vorbea tipand, ca s-o auda si cei de peste drum de Dunare, asa ca am ales calea refugiului, luand o cuseta la urmatoarea statie.
Despre concert, tot ce pot sa spun este ca noul album este sublim, impecabil, de o valoare muzicala exceptionala si poate sta cu mare lejeritate pe podium, alaturi de "Images and Words", album pe care-l consider apogeul compozitional al trupei, sau "Awake". ...Si mai pot spune ca Mangini este stralucit, dar nu-l va egala vreodata pe Portnoy, care poate ca nici macar nu este egalabil, fiind complexitatea intruchipata. E prea greu sa bati regele. Concluzia este ca Portnoy a pierdut o supertrupa, iar Dream Theater a pierdut probabil cel mai talentat si inzestrat baterist al tuturor timpurilor.
Cat despre Budapesta, jos palaria, este un oras superb, recomand oricui sa mearga macar o saptamana acolo.

Federer vs. Nadal

Acesta a devenit un adevarat derby pe care-l urmaresc de 7-8 ani mereu cu sufletul la gura, avand in vedere ca sunt un fan inrait al sportului alb, tenisul. Cu toate ca poate parea oarecum fortat, am senzatia ca aceasta disputa este similara antologicei lupte dintre bine si rau, dintre Fat Frumos si balaurul cu 7 capete sau Zmeul cel hapsan si rau. Daca printre comentariile ce-l vizeaza pe Federer pe TV, se pot auzi remarci de tipul: "cata finete", "control perfect", "serviciu impecabil", "incredibil, ce atingere magica" sau "splendida lovitura geniala"; cele ce se refera la Nadal suna cu totul altfel: "ce minge a ajuns", "in 3 pasi a strabatut tot terenul", "cum a agatat mingea la limita cu acel top spin enorm"; asta in timp ce comentariile legate de meciul ca eveniment sportiv, suna cam asa: "la ce nivel se joaca", "un meci de exceptie" sau "fantastica partida". Tot ce spun comentatorii este perfect adevarat, se desfasoara un meci intre cel mai genial jucator de tenis al tuturor timpurilor si cineva care are in mana o racheta de tenis si alearga pe teren de parca ar fi echipat cu un motor de 100CP, cineva care, sincer sa fiu, la felul in care loveste cu forehand-ul, ma mir cum mai are incheieturile mainii la locul lor. Probabil ca daca as fi cel mai tare in tenis, as interzice participarea lui Nadal la turnee, pe motiv de vulgaritate extrema, nu este normal sa lasi pe terenul de tenis pe cineva care foloseste racheta pe post de bata de baseball si care una doua isi baga degetele in fund dupa chiloti. Rafa please, don't hurt my intelligence!

Cand eram mic si abia descopeream acest sport uimitor, exista un jucator pe nume Jim Courier la care, pur si simplu, nu ma puteam uita, indiferent ca juca impotriva lui Sampras sau Becker, etaloane pentru mine la acea vreme, atat de urat putea sa joace. Ca sa fac o comparatie, intre el si Nadal, se poate spune ca Jim juca superb. Interesant a fost faptul ca faza meciului nu a fost oferita de unul dintre cei doi jucatori ci culmea, de un copil de mingii...

Jos Nadal, du-te bah la slabit si mai invata niste tenis, ca bine zicea Tiriac!!! Pana l-o mai prinde Federer la colt, ca deh, a imbatranit si omu' si mai are si 3 femei pe cap, ma voi cosola macar cu faptul ca, totusi Nadal va fi bagat din cand in cand in corzi, de cineva care cunoaste acest sport, Nole Djokovic. Deci exista dreptate in tenis, normal, pana nu pierzi ultimul punct, n-ai pierdut partida...

Febra sarbatorilor de iarna

Odata cu venirea sarbatorilor de iarna toti ne facem diverse planuri. Unii isi iau concediu pentru a petrece cateva zile pe Valea Prahovei, ceea ce, in cazul de fata ar fi normal sa se prelungeasca la macar sapte, deoarece in aceasta perioada faci macar 12 ore pe drum dus intors, altii ce beneficiaza de un buget de calatorie mai consistent, fug in tarile calde la plaja sau in Austria la schius, iar cei mai amarati se duc la market, pun un copan, o salata de beuf si doua felii de coznonac inmuiate intr-un vin bun pe masa si zic ca s-au distrat. Toate cele trei categorii au ceva in comun: la despartire si-au urat cu rudele, colegii si cunoscutii, toate cele bune cu ocazia acestor evenimente. Si acum ma intreb... Ce rost mai au o suta de SMS-uri in care se reiau aceleasi urari? Este cumva cineva care a ramas nefamiliriarizat cu ce se ureaza de sarbatori? ...Sau ar trebui cumva se se astepte la vreo urare din partea exului de genul, "Iti doresc in noul an sa nu-ti mai puta gura in halul ala", sau "Sa nu mai scapi vanturi in somn", ori "Sa pierzi cat mai curand cele 20 de kilograme pe care le-ai avut in plus mereu prin preajma mea"? Dar asa e obiceiul, ne deranjam cu bipaieli inutile de SMS-uri, doar pentru ca niste pustani s-au gandit acu' cativa ani sa creeze o noua datina prin care sa ne mai poluam putin timpanele si neuronii.